
 |
VIVA LI FILÒSOFI!
Caro Maurizio Costanzo Show,
ma cu’ si cridi di essiri chiddu ddà ca sugnu ju quannu mi veni la ’ntilligenza? Cu quali dirittu ni fa la prèdica ca po’ nun aju capitu mancu chi cosa havi di alluccari tantu? Nun sacciu si ha liggiutu la sò última littiraccia, ca si la pigghia cî filòsofi, ca fòrsi su’ l’última brava genti ca c’è, ca nun ha mai arrubbatu nenti a nuddu, fora defatti ê filòsofi dû passatu, ca però su’ morti accussì puru legalmenti nun possèdinu cchiù nenti e puru li cinquant’anni dâ sò morti su’ già passati e comu dici la SIAE hannu persu li diritti supra li sò idei e accussì li filòsofi ca adòpiranu li sò idei pi filosofeggiari e si guadagnari onestamenti lu pani istruennu li pirsuni ignuranti nun ci arròbbanu propriu nenti.
Scusati lu sfogu, ma ci tegnu ca lu sapìti ca ju mi dissociu di chiddu ca dicu quannu mi succedi chidda cosa ddà dâ ’ntilligenza. Duranti la ’ntilligenza nun sugnu propriu ju, è comu n’àutra pirsuna dintra di mia ca veni fora, comu la paràbbula dû dottor jechill e mister haidy, e nun pozzu vìniri cundannatu pi curpi ca nun su’ psiculogicamenti mei.
Ju li filòsofi li rispettu. Su’ sempri assai carmi, pàrranu cu vuci rilassanti ca mi rilassa. Ogni tantu m’addurmisciu, ma è curpa mia ca nun sugnu abbastanza ’ntilligenti (pi furtuna). Li filòsofi su’ pirsuni carmi, ca hannu passatu la vita a pinsari, e ca giustamenti hannu capitu tuttu, anzi, hannu capitu ca avìvanu capitu tuttu già migghiara di anni fa. Doppututtu la verità è una sula e è sèmplici, sinnò comu avrìanu fattu a lu capiri già li greci, ca passàvanu li tempi a fari li orge? ’Na vota po’ nun è ca li filòsofi li ’ncuntravi pâ strata, oppuru sì ma nun li ricanuscivi. Nun c’era defatti la tilivisioni ca ti li facia vidiri e ti dicia: ecco iddu è nu filòsofu. ’N stu sensu èranu daveru svantaggiati, pensu ju. Ma èranu lu stissu corti, abbasta pinsari ca sapìvanu puru lu grecu anticu.
Ju sugnu cunvintu ca pi esempiu la Grecia è ancora china di filòsofi. Puru l’Italia nun scherza. Dìcinu sempri â tilivisioni ca l’Italia è lu paisi cu cchiù cultura dû munnu. Ju ci cridu, pirchì doppututtu sugnu italianu.
Lu cchiù granni filòsofu dû munnu è Cristo. Ci sugnu arrivatu doppu tant’anni ca ci pensu quannu ntô miu ciriveddu nun c’è chiddu ddà ca v’aju già dittu cu tutti pinseri cumplicati ca nun sèrvinu nenti, e ca suprattuttu nun sèrvinu a capiri. Cristo era nu granni filòsofu, e defatti lu ’nsègnanu ancora a scola e fànnu beni. Iddu dicia defatti nu saccu di cosi saggi, e puru filusòfichi. Beati li últimi. È facili pi nu cammellu passari pâ cruna di n’acu. E po’ quannu spizzava lu pani lu multiplicava daveru, defatti ci ni era sempri pi tutti, e quannu dividia li pisci livava puru la lisca. È pi chistu ca li dividia ’n dui. Scusati, chistu nun ci trasi nenti, ma a mia mi piàcinu assai li pisci, ma cercu di nun ni manciari troppi pirchì m’hannu dittu ca tenýti lu fòsfuru ca fa addivintari ’ntilligenti, e di intelligentuni ’n famigghia ni abbasta e avanza unu, ca po’ sarrìa chiddu ca c’è puru iddu ntô miu ciriveddu e ca ti scrivi puru iddu li lettiri ca ti pregu di ci scusari. Nun lu fa apposta. È ca nun arrinesci a ni fari a menu.
Naturalmenti di sòlitu nun li capisciu li teurìi filusòfichi. A parti Cristo, ca dici cosi ca tutti pònnu capiri, comu Funari, li àutri pari ca lu fànnu apposta a cumplicari li cosi. Pi chistu nun aju cchiù pruvatu a lèggiri li sò libbra. È megghiu sentiri ’n tilivisioni li filòsofi ca pàrranu di filusofìa, è cchiù rilassanti. Purtroppu li fànnu vidiri pocu pirchì abbàssanu li indici di ascutu. Ma chiddu ca dìcinu havi nu sonu assai piacèvoli, abbasta nun stari a circari di fari li intelligentuni pi capiri propriu tuttu. Abbasta capiri li cosi principali. Comu lu fattu ca ntâ vita ci voli filusofìa, ca ci voli si cumpurtari beni, ca ci voli aviri bonu sensu. È propriu chiddu ca aju sempri pinsatu, e sugnu cuntenti ca li filòsofi su’ d’accordu cu mia. Suprattuttu Cristo, tutti lu adòranu giustamenti pû fattu riligiusu, ma la sò vera natura era di fari lu filòsofu, di spiegari â genti comu ci si cumporta. Ama lu tuo pròssimu. È ’na frasi accussì sèmplici, eppuru è tra li cchiù impurtanti dû munnu. Ju nun lu sacciu mica si Buddha o Maometto hannu dittu quarchi cosa di accussì beddu e prufunnu, e si l’hannu dittu nun l’hannu dittu ’n Italianu, ca è la lingua ca sona cchiù beni ntô munnu, comu tutti li taliani sarannu d’accordu cu mia.
Nu miu amicu cuntadinu era nu granni filòsofu. Quannu vinia la sira, sapia sempri comu vinia lu tempu lu jornu doppu. Taliannu li furmìculi, capia puru lu tempu ’na simana prima. Era amatu di tutti li vacchi, ca rispittava d’a veru cristianu. Era puru ’na pirsuna istruita, facia sentiri Beethoven ê vacchi pi ci fari fari lu latti cchiù bonu, e accussì facennu istruia puru li vacchi. Si quarchidunu è nu bonu filòsofu, si voli arrinesci a si fari capiri puru dî vacchi, pensu ju. Si nun arrinesci a si fari capiri mancu dî sò vacchi, chi razza filòsofu è?
Lu cchiù granni filòsofu italianu è chiddu ddà De Crescenzo. Giustamenti ha guadagnatu assai miliardi ’nsignannu la filusofìa ê pirsuni sèmplici comu a mia.
Comu vidìti, nun è nicissariu fari li intelligentuni pi si mèttiri a parrari di filusofìa. Lu miu vicinu di casa di supra (ca sta ntô appartamentu di supra) ha scupertu la mugghieri ca era ’nsemi a n’omu ca nun era iddu (lu vicinu di casa), ’nsemi ’n sensu puru sessuali, cioè suprattuttu, e allura ci ha datu ’na curtiddata. Chista è mancanza di filusofìa, dicu ju. Si iddu avissi liggiutu li libbra di De Crescenzo, ju dicu ca nun ci dava ’na curtiddata. Suprattuttu si si mittiva a li lèggiri ’mmeci di jiri a taliari chi facia la sò mugghieri. E puru si studiava nu pocu li paroli di Cristo, ma nun pâ riligioni ca c’è ddà dintra, ma pâ filusofìa. Ci ha datu la curtiddata propriu pâ sò mancanza di filusofìa. E puru chiddu ddà ca s’è fattu biccari cu chidda mugghieri a lettu, si era nu pocu cchiù filòsofu nun si pigghiava chidda curtiddata. Si era cchiù filòsofu nun si lassava tintari dâ carni di idda, o almenu stava nu pocu cchiù attentu, ’nzumma.
Ecco, caro Maurizio Costanzo Show, chiddu ca ti vuliva diri supra la filusofìa ti l’aju dittu.
Roberto Quaglia
L’òpira "Caro Maurizio Costanzo Show...", sana sana o ’n parti, pò essiri liggiuta, scarcata supra ô computer, stampata e cupiata senza lìmiti, sulu pi usu pirsunali. Tutti li testi e li illustrazioni su’ pruprità di Roberto Quaglia e nun pònnu essiri adupirati sani sani o ’n parti senza autorizzazioni. Lu prugettu gràficu e li cumpunenti gràfichi di sti pàggini su’ pruprità riservata di Roberto Quaglia. L’òpira "Caro Maurizio Costanzo Show...", sana sana o ’n parti, nun pò essiri missa ’n vènnita a nuddu tìtulu senza privia autorizzazioni.
© 1994-2000 Roberto Quaglia.
|