‹ Ìnnici dû situ · Pàggina dû museu · repertu ristauratu
Spartìllu:FacebookXWhatsAppTelegramEmail
Io, Max Morando (Caro Maurizio Costanzo Show... lettera n.37)
lettera n.37
Italiano Latina Zeneise Napulitano Venesian Romanesco Sicilianu Bulgnais Sardu Milanes

La furtuna è cecata, ma la scaddu ni vidi benissimu.

ROBERTO FREAK ANTONI

...e a voti pigghia la mira

MAX MORANDO






















IO, MAX MORANDO

Caro Maurizio Costanzo Show,

a ti scriviri oggi è lu Max Morando ca cova dintra di mia. Adupirò accussì furmalmenti lu sò ciriveddu pi scriviri tuttu chiddu ca siguirà, mustrannu accussì la sò facci, propriu comu si ju fussi iddu, o piuttostu comu iddu fussi mia, puru ognunu di nuiautri dui essennu prima di tuttu sé stissu. Aju accussì dicisu di Ci scriviri quannu aju vistu tutti ddi casi umani, o prisunti tali, avvicinnarisi supra li sò purtroni, o prisunti tali. Lu campiunariu è variu, lu zoo è quasi ô completu, ma ju rapprisentu lu Casu accugghiutu a fatturi cumuni, l’essenza dâ pietà, lu sinònimu dâ umana pietati, l’antitisi di l’eroe e di l’antieroe. Pensi, Geometra Costanzo Show, ca vulivanu distinarimi nu quadratinu supra lu 740, propriu tra l’Unione Chiese cristiane avventiste del 7° giorno e li Assemblee di Dio in Italia, pi mi fari aviri l’8 per mille, distribbuzioni di pietà direttamenti dî grussisti, dû prudutturi ô cunsumaturi. Comu ci dicia, Ragionier Costanzo Show, ju sugnu nu pietòfagu, mi nutru dâ pietà di l’àutri, nun ca fazza nenti pi mi la miritari, sulu ca li vicenni ca m’hannu culpitu hannu lassatu ’na speci di signu invisibbili ca cundanna li pirsuni ca òrbitanu la mia vita a sviluppari immediatamenti sensi di curpa smisurati, cumplessi di supiriorità tinnenti a l’infinitu, e ’n quarchi raru casu li custringi puru a si burlari di mia, ma cu assai arguzia. Chidda ca quarchidunu identifica, semplicisticamenti, ntâ scaddu (ma ca ju prifirìsciu, pi vastità dû fenòminu, e pi ’na mia tinnenza a nun etichettari nenti pi nun intrappulari fenòmini cumplessi ’n vàcui schemi, nun ridùciri a ’na sula parola) è ntô miu casu atàvica. Prifirìsciu, pi brevità e pi diretta o quasi, canuscenza dî fatti accuminzari la mia storia dû matrimoniu dî mei ginituri, tutti e dui ovviamenti di umilissimi origgini (e comu vidiràmu doppu puru di umilissimi distini). La notti dî nozzi crullau la diga dû Vajont, primu signu premonituri, purtroppu inascutatu. Doppu quarchi annu, senza ca si ricordìnu tragedii degni di rilievu ju vinni â luci, lu 19 maggiu dû 1966. Cu ’na curiusa sintunìa câ distribbuzioni dî sacramenti la storia prusegui câ mia prima cumunioni, e ccà, sulitamenti, ntê mei interlucuturi accumincia nu ballu rituali di prubbabbili origgini lappònica, sicuramenti nu gestu propiziatoriu â masculina fertilità, pirchì prevedi lu rìtmicu palpeggiamentu scrotali frammistu a nu murmuriu prununciatu a denti stritti e cî occhi vòrti ô celu. Dicia (mi scusi Avvocato Costanzo Sciò pi sti mei intermezzi, ma sèrvinu a rènniri cchiù figurata e viva la mia lettera), la mia prima cumunioni (ca cuincidiu puru câ última) li mei ginituri dicisìru di mi la fari "fari" ’n cuincidenza câ nostra simana bianca, ’n modu di permettiri ê nostri magri finanzi lu svulgimentu di tutti e dui li attività spurtivi (sciistica e eucaristica). Lu locu prescertu fu Tesero, ridenti cittadina ca quarchi annu doppu vinni parzialmenti scupata via dû crollu dâ diga dâ Val di Stava, ma nun anticipamu li tempi. Ntê jorna immediatamenti pricèdenti â mia prima cumunioni crullau la funivìa di Cavalese (sulu pochi chilòmitri di Tesero) pruvucannu la morti di tutti li occupanti, fora una, paralizzata. La mia famigghia e li amici accuminzàru po’ a cadiri, comu ’n ’na guerra nun dichiarata a partiri dû 1972, primu ziu mortu pi cancru, lu primu nonnu cadiu anni prima dâ mia nascita puru iddu pi cancru, e po’ capudannu 1980 (amicu mortu ’n affunnamentu Phoenix), 1981 zia morta pi cancru, 1982 nonna furtunatamenti morta pi causi naturali, ovveru sfunnamentu dû craniu pi 28 naturalissimi martiddati infertili dû còmplici di mo cuggninu (allura quinnicenni) a scopu rapina, pi l’acquistu di nu validissimu mutòciclu. Ntâ occasioni lu patri, mo ziu, ntô goffu tintativu di scagiunari lu figghiu esibì’ comu prova d’innocenza nu muturinu, ca iddu sustinni aviri rialatu a Thor (di allura suprannomu prediliettu di l’amatu cuggninieddu). Sfurtunatamenti, avennu lu ziettu quarchi precedintuzzu penali, e essennu lu muturinu risurtatu arrubbatu finì ’n galera puru iddu, fina a quarchi tempu fa.. Mi arrinesci a siguiri Dottor Costanzo Show? O fòrsi sugnu troppu nebbulusu ntâ espusizioni dî fatti? Ma sapi la pressa è tiranna, e po’ nun si sapi mai... Comunqui dicia, la storia havi a cuntinuari, 1985 nonnu mortu pi prubbabbili trasfusioni sbagghiata, ntô 1986 la morti di mia nonna ni cugghiu di surprisa, n’ictus propriu nun ci lu aspittavamu, oramai tifavamu pî tipi cchiù spittaculari di morti possibbili, era accuminciatu puru lu totumorti necro-cuncursu a pronòstici. Ntô 1987 mo patri ca puru brillava di uriginalità essennu lu criativu di famigghia dicisi di muriri ’n modu banali, pi cancru ê purmuni, grazii a Diu (prego!) ci pinsau la ditta unni travagghiava comu upiraiu a ni vivacizzari la morti, dicisi di s’accidiri, la ditta, fallimentu, o megghiu liquidazioni, e accussì ciccia sordi, inútili perfettamenti vistu ca ’nfrattantu avivamu lu sfrattu esecutivu. Capisci puru idda Minatore Costanzo Show ca la succissiva morti di n’àutru caru amicu pi asma mentri prestava serviziu di leva, la scumparsa dû patri e dâ matri ntê succissivi dui anni, la morti di tutti e dui li ginituri di nu miu cumpagnu di classi ’n simultania pi dui causi diversi nun putivanu ca m’annuiari. Nu pocu di cchiù m’incuriusiu n’àutru fraternu amicu finutu purpittatu sutta nu tratturi mentri si ricava ô sò primu jornu di travagghiu doppu nu longu periudu di disoccupazioni, trascurabbili lu fattu ca lu locali di pruprità dî ginituri fu brusciatu dui voti prima ca iddi lu lassassiru. ’Na ditta unni travagghiai era cunnotta di dui simpaticissimi còniugi, li quali avivanu criatu tuttu pû figghiu, nu picciottu straurdinariu cu l’hobby dâ pesca subacquea... aju a tirminari la storia o la immagina idda? Finuta la parti nicrològi, ci tinirìa a dari ’na discrizioni summaria puru di àutri mumenti di vita filici e armuniusa, vistu ca comu ci aju dittu ju sugnu nu pietòfagu, e nun putirìa lassari ’na òpira incumpiuta. Lu ziu di cui prima, lu patri dû scurturi di carni, Thor pi ni capiri, no appena nisciutu dû càrciri è statu firmatu, senza patenti, â guida di ’na màchina arrubbata ca traspurtava droga, n’àutru ziu vinni sparatu ’n circustanzi mistiriusi, e ju dicisi di ci scriviri sta lettera nu pocu prima ca tintàru di la ridùciri ’n frappé.... àutri fatti sarrìanu di cuntari, ma lu tempu è tirannu e lu computer si sta lentamenti afflusciannu sutta lu pisu dâ storia. Ju sacciu ca ora idda mi temi, nun tantu pirchì ’n mia prisenza putissi capitarici quarchi cosa, è abbastanza ’ntilligenti pi capiri ca ci putissi capitarici comunqui, ma pirchì ju sarrìa la storia finali, chidda d’última puntata di Maurizio Costanzo Show, l’última fruntiera dâ pietà. La cirasedda supra la torta sarrìa ca lu teatru Parioli crullassi lu jornu prima dâ puntata a cui m’avrìa invitatu... Auguri Messia Costanzo Show

Max Morando





Lassa nu Cummentu.

Leggi li cummenti di l’àutri.

Mi piaci! Mi piaci! Mi piaci!

Ìnnici dî lèttiri.

Cupirtina.

Ma chi è Roberto Quaglia?





L’òpira "Caro Maurizio Costanzo Show...", sana sana o ’n parti, pò essiri liggiuta, scarcata supra ô computer, stampata e cupiata senza lìmiti, sulu pi usu pirsunali. Tutti li testi e li illustrazioni su’ pruprità di Roberto Quaglia e nun pònnu essiri adupirati sani sani o ’n parti senza autorizzazioni. Lu prugettu gràficu e li cumpunenti gràfichi di sti pàggini su’ pruprità riservata di Roberto Quaglia. L’òpira "Caro Maurizio Costanzo Show...", sana sana o ’n parti, nun pò essiri missa ’n vènnita a nuddu tìtulu senza privia autorizzazioni.
© 1994-2000 Roberto Quaglia.




















Spartìllu:FacebookXWhatsAppTelegramEmail