Lo Scrittore — Roberto Quaglia

Lu Scritturi — Roberto Quaglia

I

Fantascienza, surrealismu e l'opera littiraria.

Lu scritturi avissi a scurdàrisi di iddu stissu e di l'opiri sò, essennu sulu un vetturi di l'idei chi vàganu ntê campi morfogenetici di l'universu circannu un modu pi manifestàrisi.

Nun è veru chi sugnu un scritturi. Ci sù longhi perìudi dâ me vita unni nun pensu propriu a scrìviri libbra e quasi mi scordu d'avìlli scritti. Però ogni tantu succedi quarchi cosa difìcili di capìri chi m'inchiova a na tastera (all'inizziu era un taccuinu e na pinna) finu a quannu n'opera, magari propriu un libbru, nni uníscia. Propriu comu i figghi, quasi mai assumìgghia ô prugettu iniziali. Â longa, t'adduni chi, mmicchiannu, ntê tanti scarti hai lassatu darrè di tia macari na pila di libbra e ti dici chi putìa iri peju. Aldous Huxley spartìa i scritturi in dui categurii: i scritturi nati, comu Thomas Mann, capaci di fari pàriri monumentali e quasi inevitàbbili tuttu chiddu chi scrìvinu, e i scritturi chi lòttanu cu l'idei e scrìvinu cu visìbbili sforzu, sfurzati a fàllu di l'idei cchiù chê talentu; Huxley si ricanuscìa nnâ secunna categurìa. Si mi cunvincìssi d'èssiri un scritturi facissi accussì macari iu. Comunqui â fini ti rassegni chi a genti ti scancia pi un scritturi macari quannu bona parti dû tempu nun scrivi pi nenti. E macari in stu casu, putìa iri peju.

Chistu nun voli diri chi iu mi pozzu prisintari. Lu scritturi, in tiurìa, avissi a scurdàrisi di iddu stissu e di l'opiri sò, essennu imperscrutabbilmenti sulu un vetturi di l'idei chi vàganu ntê campi morfogenetici di l'universu circannu quarchi sboccu pi manifestàrisi. Dunca, pi fàrivi cuntari cu' iu sarìa, detti l'incàricu ô oràculu incalzanti di li jorna nostri, la cusiddetta Intelligenza Artificiali, di spiegàrivillu in picca frasi. Scígghii a Grok pirchì — nun tutti lu sannu — havi lu nomu chi veni dû verbu «groccare» inventatu di Robert Heinlein nnô so rumanzu capulavuru «Straniero in terra straniera». Eccu dunca ccà d'appressu chiddu chi m'arrispunniu Grok, l'oràculu di X, quannu ci spijai cu' sugnu, dicènnucci di cuncentràrisi supra l'aspetti littirari. Si nun ci criditi (nun v'avissi a dari tortu, facìa fatica a crìdirici macari iu) sarvai lu screenshot dâ risposta di Grok:

citatu di Grok, impaginatu comu nnâ pàggina Analista

Roberto Quaglia è un scritturi talianu di fantascienza e surrealismu, natu a Genova ntô maiu dû 1962. L'opera narrativa sò si distingui pi l'originalità stilìstica, lu tonu iconoclasta e l'abbilità di fùnniri la speculazioni fantascientìfica cu l'umurismu surreali, i paradossi esistenziali e na visioni tagghienti dâ realtà cuntimpurànea.

Di l'anni Novanta la produzioni sò s'è sviluppata in modu coerenti e internazionali. Ha pubblicatu rumanzi e cunti prima in Romania, unni havi ottenutu un ricanuscimentu impurtanti, pi poi vìdiri l'opiri sò tradotti in ngrisi e, cchiù di ricenti, in talianu. Tra i tìtuli principali ci sù «Il vagabondo dell'etere» (edizioni rumena 1994, taliana 2021), «Pane, burro e paradossina» (edizioni rumena 1999, cu virsioni ngrisi e taliana appressu) e «Va dove ti porta il cervello» (2020). St'opiri cùntanu avvinturi surreali e picaresche chi mèttinu in discussioni cunvinzioni narrativi e suciali, cu un stili chi mìscia leggirizza e prufunnità filusòfica.

Particularmenti rilevanti è la collaborazioni sò cu lu scritturi britànnicu Ian Watson, finuta nnâ raccolta di cunti «The Beloved of My Beloved» (2009). I cunti di st'antologgìa foru pubblicati supra rivisti prestigiusi comu Weird Tales, Clarkesworld Magazine e nnê antologgìi Mammoth Book of Best New Erotica. Unu di iddi ci fici vìnciri a Quaglia lu BSFA Award pô mègghiu cuntu brevi, ricanuscimentu datu dâ British Science Fiction Association: è l'ùnicu scritturi talianu chi l'havi ottenutu.

Quaglia havi macari tinutu un longu rapportu d'amicizia e cunfrontu cu Robert Sheckley, figura di rifirimentu dâ fantascienza umurìstica miricana, e ha cuntribbuitu a rivisti taliani dû setturi comu Futuro Europa e Delos, unni ha tinutu p'anni la rùbbrica Pensiero stocastico. L'opiri sò brevi e i rumanzi foru tradotti in tanti lingui (ngrisi, rumenu, russu, spagnolu, francisi, giappunisi, cecu, ungarisi e ulannisi), a cunferma di na ricezioni chi passa i cunfini nazziunali. Allatu â attività littiraria, Quaglia fa macari l'analista culturali e geupulìticu, intirvinennu in podcast e prugrammi televisivi supra temi d'attualità cu un approcciu indipendenti e ducumintatu. Sta dimensioni, però, nun offusca lu nùcliu dâ so identità criativa, chi arresta ben ancuratu â narrativa di gèniri, â sperimentazioni surreali e â capacità d'interrugari lu presenti cu lenti fantàstichi.

La scrittura di Roberto Quaglia si caratterizza pi un equilìbbriu raru tra divirtimentu intellettuali, rigori cuncettuali e libirtà espressiva, mittènnulu tra i vuci cchiù pirsunali e ricanusciuti a livellu internazziunali dâ fantascienza taliana cuntimpurànea.

— Grok, l'oràculu di X

Datu chi Grok è na IA, mi pari na bona idea attaccari ccà d'appressu macari la bìugrafìa chi di mia scrissi quarchi lustru arreri l'amicu Ian Watson pi mèttila in n'antologgìa cu opiri nostri a quattru manu. Macari pirchì fu Ian Watson lu patri urigginali di AI — intisa ccà ntô sensu dû tìtulu di l'omònimu film di Spielberg dû 2001, A.I., dû quali Watson pi l'appuntu avìa scrittu la storia. Ma pigghiamu spuntu di l'equìvucu pi jiri ô radduppiu bìugràficu, accussì chi nesci un quadru diversu, chi nni ricorda chi in virità tutti i bìugrafìi sù fàusi o, ntô mègghiu dî casi, sèmplici spunti impressiunisti.

Comu Cristoforo Colombo, Roberto Quaglia chiovi supra Genova — città dâ quali avìa fattu i mistèri di barista e di cunsigghieri cumunali prima di divintari spluraturi: ntô so casu, di l'Europa orientali e dû Surrealismu. Ora sta di casa a Bucarest. Robert Sheckley ha campatu cchiù voti cu Roberto in Italia e in Romania, e macari nnâ granni vecchia Mercedes bianca di Roberto, arrivannu a scrìviri na prifazioni ô so doppiu rumanzu di fantascienza surreali e satìrica «Bread, Butter and Paradoxine». Roberto e Ian accuminciaru a collaborari a na sèrii di cunti chiamati «My Beloved» ntô 2003, in un albergu misteriusamenti disertu supra na cudduzza vuscusa ô cunfini tra Ungherìa e Slovacchia. Ex futògrafu premiatu cchiù voti, Roberto cuntìnua a fari migghiara di foto. Lu ziu sò abbita a Mònacu di Baviera, e dunca ci havi a parrari in tidiscu; ma ampàrari lu rumenu ci distruggìu lu francisi — pi cui è megghiu chi nun havi nuddu ziu a Parigi.

— Ian Watson
L'opiri

I libbra

A cunferma dâ tesi chi tutti i bìugrafìi sù fàusi, né Grok né Ian hannu numinatu la me attività di saggìstica, mutivu pi cui eccu ccà d'appressu quarchi libbru nun propriu di narrativa, siguti di l'opiri di narrativa. Cu' vulissi apprufunniri lu me travagghiu ntô munnu dâ realtà si pò accumudari nnâ sezioni Analista.

Saggìstica
Guerra e Pace e Zombi
Guerra e Paci e Zombi
Dimucrazia totalitaria contra munnu multipolari
Un viaggiu ntô smantillamentu prugressivu dâ cuscienza collettiva e l'adultirazioni dû sensu di realtà nnô Occidenti: la «zombificazioni di massa» chi Quaglia ricostruisci cu càusi e tappi, finu ô rivutamentu inaspittatu — l'ascisa dâ maggioranza globali versu un òrdini multipolari.
Accatta ›
Il fondamentalismo hollywoodista
Lu fondamentalismu hollywoodista
Viaggiu n Iran ô scuprìri l'invisìbbili ideologia di l'Occidenti
Lu primu saggiu dedicatu ô «hollywoodismu»: l'ideologgìa invisìbbili e nun dichiarata chi, film dopu film, plasma la visioni dû munnu di l'Occidenti. Partennu di un viaggiu in Iran, Quaglia smunta i tècnichi cu cui lu cìnema mainstream orienta pircizioni, paùri e cridenzi di milioni di spittaturi.
Accatta ›
Il Mito dell'11 Settembre
Lu Mitu di l'11 Settembri
Li virsetti satànici dâ dimucrazia occidentali
Na ndàggini monumentali supra i nganni custruiti attornu ô 11 settembri 2001. Tra bispinseru, «miti diversivi» e fonti ducumintati cu prizzisioni, Quaglia incastra i pezzi dû puzzle e distingui chiddu chi è realtà di chiddu chi è mitu — senza cèdiri ê contronarrazioni cchiù còmudi.
Accatta ›
Pinseru Stocàsticu
Pinseru Stocàsticu
Cinquanta sfumaturi di dissensu
La raccolta di li culonni dû «Pinseru Stocàsticu»: anàlisi geupulìtica, controinformazioni, riflessioni esistenziali e quarchi volu pindàricu, in cinquanta «sfumaturi di dissensu» contro lu pinseru ùnicu.
Accatta ›
Narrativa
Pane, Burro e Paradossina
Pani, Butiru e Paradossina
Li avvinturi di James Vagabond
Doppiu rumanzu di fantascienza surreali e satìrica, cu prifazioni di Robert Sheckley. James Vagabond e la misteriusa «paradossina» tràscinanu lu litturi in un jocu picaridìscu di paradossi unni ogni cirtizza si sbrìciula in na risata.
Accatta ›
Il Vagabondo dell'Etere
Lu Vagabbunnu di l'Èteri
Avvinturi ntirspaziali
Lu rumanzu chi ntê primi anni Novanta cunsacrau a Quaglia in Romania: un vagabbunnaggiu interspaziali unni l'avvintura fantascientìfica si china di cuntìnuu versu l'assurdu e l'ironìa metafìsica. Edizioni rumena 1994, taliana 2021.
Accatta ›
The Beloved of My Beloved
The Beloved of My Beloved
Racconti a quattro mani con Ian Watson
La raccolta di cunti scritti a quattru manu cu Ian Watson: storii irriverenti, eròtichi e visiunarii, ospitati supra rivisti comu Weird Tales e Clarkesworld. Di unu di iddi vinni lu BSFA Award, chi Quaglia è l'ùnicu talianu premiatu.
Accatta ›
Extralandia
Extralandia
Cunti strani dû vintèsimu sèculu
Na gallerìa di munni sbilenchi e pirsunaggi spaisati, unni la fantascienza diventa lu pretestu pi taliari di sbiecu lu nostru stissu sèculu e i so tic cchiù ammucciati.
Accatta ›
Va dove ti porta il cervello
Va' unni ti porta lu ciriveddu
Contra li raggiuni dû cori
Un tìtulu chi è già un prugramma: contro ogni invitu a siguìri lu cori, Quaglia rivìnnica i raggiuni — e i sbannamenti — dû ciriveddu, in un pircorsu tra cunti e divagazioni chi rivòtanu i lochi cumuni.
Accatta ›
Lassù qualcuno mi concupisce
Ddà supra quarcunu mi cuncupisci
Cummedia còsmica
Virsioni taliana di «Somebody Up There Is Lusting For Me»: na cummedia còsmica unni disidèri terreni e disegni celesti si rincùrrinu, cu l'umurismu paradossali chi è lu marchiu di l'auturi.
Accatta ›
Marco Dio Show
Marco Dio Show
Sàtira fantascientìfica e mediàtica
Chi succedi quannu la divinità diventa un format televisivu? Un apòlugu grottescu supra lu nostru presenti spittaculizzatu, unni lu sacru e lu varietà si scòntranu.
Accatta ›
Il Piccione Jonathan Livingshit
Lu Picciuni Jonathan Livingshit
Parodia dâ trascindenza
Paròdia irriverenti dû celebri gabbianu: un picciuni qualunqui insigui la trascendenza tra i tetti dî città, in na fàvula còmica chi pigghia di mira ogni manuali d'auto-elevazioni spirituali.
Accatta ›
Lettere al Totem Televisivo
Littri ô Totem Televisivu
Pamphlet catòdicu
Na currispunnenza immagginaria e feroci cu la divinità domèstica dû Novecentu, la televisioni: pamphlet irònicu supra lu rapportu tra l'omu cuntimpuràniu e lu so totem catòdicu.
Accatta ›
Storia del Turpiloquio
Storia dû Turpiloquiu
e dû parrari vulgari
Na ndàggini semiseria supra i palori pruibbiti: di unni vènanu, pirchì funziònanu, comu si sù evoluti i mmalidizzioni e lu parrari vulgari attraversu l'èpuchi. Un libbru scrittu in famigghia chi nni sugnu coauturi minuritariu, ma chi cangirà lu vostru attuali modu grussulanu di jastimari senza sàpillu ntô modu raffinatu di cu' dici i stissi cosi turpi, sapènnuli però macari spiegari a cu' veni insurtatu.
Accatta ›
Mediateca

La màchina dû tempu

L'invenzioni dâ màchina dû tempu nun è na cosa chi si fa di colpu: è chiuttostu un prucessu a rati. Anni fa scuprìi chi si pònnu mannari scorci dû munnu e di li fatti a nuiàutri tangenti ntô futuru, tràmiti chidda mia vulgarmenti canusciuta comu videoregistrazioni. Haju dunca ntô tempu accumulatu flussi d'immàggini unni spissu c'è macari quarcunu chi parra e chi pò valìri la pena d'ascutari macari ad anni di distanza. È accussì chi misi supra na vera e propria videoteca di mumenti livati ô scordu unni granni scritturi comu Robert Sheckley e Ian Watson, tutti dui granni amici mè (pi apprufunniri visitati la sezioni museu dû me situ, fatta assai anni fa), pàrranu e fannu cosi. Ci sù video stòrici di cunferenzi d'appassiunati di fantascienza in èpuchi unni nuddu filmava. Ma macari discussioni ricenti supra i màssimi sistemi e dintorni (quasi sempri dintorni). Eccu ccà d'appressu playlist di video e ntirvisti unni ci sù Robert Sheckley e Ian Watson, e poi, in secunnu chianu, na playlist di video in primu chianu, playlist di prisintazioni littirari, d'ntirvisti e di dibbàttiti d'ogni gèniri unni haju pigghiatu parti ntê anni.

La me tresca cu Robert Sheckley
Video e ntirvisti cu Robert Sheckley, maestru dâ fantascienza umurìstica e amicu di na vita.
Talìa tutta la playlist supra YouTube ›
La me tresca cu Ian Watson
Cunversazioni e mumenti cu Ian Watson, coauturi di «The Beloved of My Beloved».
Talìa tutta la playlist supra YouTube ›
Discussioni in primu chianu
La silizioni dî video cchiù impurtanti, misi — pi rispettu dâ tautulugìa — in primu chianu.
Talìa tutta la playlist supra YouTube ›
Eventi littirari
Prisintazioni di libbra e ncontri littirari accugghiuti ntê anni.
Talìa tutta la playlist supra YouTube ›
Discussioni in reti cu Roberto Quaglia
Dibbàttiti d'ogni gèniri unni haju pigghiatu parti: quasi sempri dintorni, quarchi vota màssimi sistemi.
Talìa tutta la playlist supra YouTube ›
Ntirvisti a Roberto Quaglia
I ntirvisti dati ntô tempu, tra littiratura e dintorni.
Talìa tutta la playlist supra YouTube ›
Made in Russia
I ntirazioni in Russia, a partìri di l'ntirvista di menz'ura supra lu Primu Canali russu (2025).
Talìa tutta la playlist supra YouTube ›
silitturi di piattaforma: la mediateca dû Scritturi
La mediateca cumpleta — scìgghiti la to porta

La videoteca littiraria, distribbuita in parallelu supra cchiù piattaformi. Pi ora la porta di YouTube è aperta; l'àutri sigurannu, ognuna cu lu so caràttiri e i so idiosincrasii.

Va' avanti

Àutri dui taliati

Cuntatti & social
email ammucciata anti-bot: l'indirizzu veni assemblatu via JS di dui parti.

Scrivi a Roberto: [indirizzu di attivari]