
 |
ELOGIU DÂ FANTASCIENZA
Caro Maurizio Costanzo Show,
aju nutatu ca di tia si parra di tuttu, fora ca di fantascienza. Nun è n’argumentu abbastanza seriu? Ma semu sicuri di intenniri tutti la stissa cosa quannu adupiramu la parola "fantascienza"? Ju sugnu sicuru di no.
Espluramu accussì lu significatu attribbuìbbili e attribbuitu â parola "fantascienza". La parola "fantascienza", tantu pi accuminzari, esisti sulu ’n italianu. È nu neulugismu cuniatu pi pruduciri lu significatu dâ sprissioni ’nglisi science fiction, e assumiràmu accussì ca àbbia lu stissu significatu.
Ntê dicenni, dâ fantascienza (science fiction) su’ stati dati numirèvoli definizioni, pi òpira di illustri intillittuali, scritturi, esperti di variu gèniri ecc., e nudda è uguali a n’àutra, puru si c’è sempri quarchi elementu ’n cumuni. Parrissi, ca nudda definizioni possa d’a sula difìniri chiddu ca la fantascienza effettivamenti sia, parrissi ca ogni definizioni metta ’n luci unu dî aspetti di sta ricchissima littiratura di cui purtroppu troppi pirsuni nun canuscènu assulutamenti nenti.
Tutti sannu, o crèdinu di sapiri, chi significa la parola "fantascienza". Fantascienza è defatti nu vòcabbulu ca canuscemu tutti, c’è puru ntê vocabbulari. Lu 100% dî taliani ’n gradu di parrari, interrugatu supra chistu, avrà di vi dari ’na sò risposta. Risposta raramenti vinata di quarchi dubbiu. Fantascienza, pû 99,9% dî taliani, significa guerri ntô spaziu o invasioni dû spaziu o UFO o mostri schifusi o semplicimenti è n’aggettivu adupiratu ’n modu libbiratoriu pi significari ’n nigativu quarchi cosa ca sfuji la propria comprinsioni. Lu 99,9% dî taliani (e ntô restu dû munnu la situazioni nun è assai megghiu) nun ha mai liggiutu nu libbru di fantascienza. Eppuru la parola americana science fiction (e puru chidda italiana fantascienza) è nata comu etichetta di ’na categuria di cunti e rumanzi ca avissiru comu elementu distintivu - rispettu â littiratura fina a allura ’n voga - l’intentu di cuntari ’na storia dû futuru plausibbili sutta lu puntu di vista scientìficu.
Migrannu di ’na stretta cerchia di utenti colti ô gran pùbblicu dâ pupulazioni ’ntera, lu significatu comunemente inteso dâ parola science fiction (’n Italia fantascienza) è mutato.
Sulu lu 0,1% (percentuali ottimìstica; prubbabbilmenti è cchiù giustu lu 0,05%) dâ pupulazioni italiana ha mai rapiutu nu libbru di fantascienza, e sulu lu 0,02% leggi fantascienza cu ’na certa rigularità. Tutti li àutri sannu di sapiri chi significa lu tèrmini fantascienza, ma ovviamenti nun pònnu aviri la stissa opinioni di cu’ àbbia liggiutu la fantascienza ntê libbra.
Quarchidunu putissi obiettari ca nun è nicissariu lèggiri fantascienza pi sapiri chiddu ca idda sia, putissi abbastari gustarisilla ô cìnema...
Embe’, supra chistu ju dicu sulu ’na cosa: nu bonu libbru di fantascienza sta a nu bonu film di fantascienza comu Charlie Chaplin sta a Jerry Calà. Si diciti ca nun vi piaci la fantascienza pirchì l’avìti vista sulu ô cìnema (o peggiu ancora ’n tilivisioni), è comu si dicissivu ca nun vi piaci lu cìnema umurìsticu pirchì avìti vistu sulu li film di Jerry Calà, cu tuttu lu rispettu ca quarchidunu avrà pî film di Jerry Calà.
La littiratura di science fiction (adopiru d’ora ’n poi sulu lu tèrmini ’nglisi pirchì fòrsi menu fuorvianti di chiddu italianu) è una dî cchiù auti sprissioni dâ ’ntilligenza di l’Omu adupirata pi esplurari li trasfurmazioni ca l’’ntilligenza di l’Omu pruducirà ’n futuru ntâ vita di l’Omu. Ntâ menti di ’na pirsuna ’ntilligenti, propensa a adupirari la propria vita pi ampliari la propria cultura, nun po’ mancari ’na canuscenza di basi di stu vastu universu littirariu ca nuddu corsu di laurea universitariu ntô munnu (o quasi; ntê Stati Uniti quarchi cosa si movi ’n stu sensu) ancora provvedi a diffònniri. Ntâ bona littiratura di science fiction (c’è puru chidda cattiva, ovviamenti, comu ’n tutti li settori), ci si nutri dî brillanti estrapulazioni supra lu futuru di scienza, custými suciali, tabù, psiculugìa, suciulugìa, simàntica, arti, pulìtica e, ’n generali, di tuttu chiddu ca àbbia o putissi aviri cittadinanza ntô universu immaginatu o immaginabbili di l’Omu. E esplurannu li reazioni ca l’Omu (e puru la Fimmina) palisirà ’n risposta ê mutati cuntesti ambientali, la science fiction si poni oggi comu lu megghiu e lu cchiù completu tra li laburatori pû studiu di chiddu ca semu, di chiddu ca ni ha origginatu e dî nostri possibbili distini.
A chiddi (ca su’ assai) li quali pi ignuranza ni sottovalýtanu l’impurtanza culturali, tinemu a diri ca lu Presidente degli Stati Uniti e lu Pentagono nun fànnu lu stissu. Di parecchi anni ormai, iddi accàttanu cunsulenzi dî cchiù impurtanti scritturi di science fiction americani, supra lu prusiegu dî trasfurmazioni pulìtichi e suciali. Chistu pirchì li scritturi di science fiction hannu di dari rispusti. Nu mucchiu di rispusti. E giniralmenti puru abbastanza sinsati.
Ntâ associazioni internaziunali M.E.N.S.A., ca riunisci sulamenti individui cu nu Q.I. (Quoziente d’Intelligenza) supiriuri a 140 (lu valuri mediu è 100), ’na percentuali ca putissi arrivari ô 30% leggi abitualmenti science fiction (la media italiana nun supera lu 0,02%).
’N ’na pròssima lettera, caro Maurizio Costanzo Show, vidiràmu comu la littiratura di science fiction è nata, quannu è nata e suprattuttu pirchì.
Roberto Quaglia
L’òpira "Caro Maurizio Costanzo Show...", sana sana o ’n parti, pò essiri liggiuta, scarcata supra ô computer, stampata e cupiata senza lìmiti, sulu pi usu pirsunali. Tutti li testi e li illustrazioni su’ pruprità di Roberto Quaglia e nun pònnu essiri adupirati sani sani o ’n parti senza autorizzazioni. Lu prugettu gràficu e li cumpunenti gràfichi di sti pàggini su’ pruprità riservata di Roberto Quaglia. L’òpira "Caro Maurizio Costanzo Show...", sana sana o ’n parti, nun pò essiri missa ’n vènnita a nuddu tìtulu senza privia autorizzazioni.
© 1994-2000 Roberto Quaglia.
|