
 |
PRECUNCETTI E DISCRIMINAZIONI
Caro Maurizio Costanzo Show,
si po’ diri quantu si voli ca aviri precuncetti è mali, ma, appuntu, si dici e basta e anzi, ’n stu diri - si vulemu jiri ’n funnu â quistioni - c’è puru assai pocu di beddu.
L’essiri umanu vivi defatti grazi a ’na visioni dû munnu fatta pî cchiù di precuncetti. La nozioni stissa ca aviri precuncetti sia nu fattu nigativu, è idda stissa nu precuncettu. Ma chi è nu precuncettu?
Dû dizziunariu Gabrielli: "PRECUNCETTU: Ca è cunciputu ntâ l’ànimu prima di essiri statu canusciutu, cunsidiratu, spirimintatu, ’n modu di criari prigiudiziu, di vietari nu giudiziu serenu dâ realtà."
Comu si vidi, lu precuncettu nun è lu prigiudiziu, ma nn’è ’mmeci eventualmenti la causa. Si noti comu puru ntô dizziunariu Gabrielli s’accenna ô significatu nigativu dû tèrmini (...vietari nu giudiziu sereno...). Lu dizziunariu Gabrielli, difinennu lu precuncettu, è vìttima iddu stissu di nu precuncettu, e di chistu veni, ’n virtù dâ definizioni ca iddu stissu runa â parola "precuncettu", ca lu redatturi dû dizziunariu ha difinutu stu cuncettu senza l’aviri prima canusciutu, cunsidiratu, spirimintatu, ’n àutri paroli capitu, ripurtannunì ’mmeci lu significatu pupularmenti cchiù diffusu, ’n àutri paroli lu precuncettu.
Pinsari ca ’n Australia vìvanu li canguri è nu precuncettu, pi ogni pirsuna ca nun sia mai stata ’n Australia. Puru l’idea ca l’Australia esisti è nu precuncettu, pi cu’ nun ci sia mai statu. Cu’ ni garantisci ca l’esistenza di l’Australia nun sia sulu ’na liggenda senza fundamentu? È opinioni diffusa ca l’Australia esisti, ma fina a quannu unu nun ci va, chidda sò opinioni è nu precuncettu.
Nun c’è nenti di mali ’n sti precuncetti. ’N realtà nun c’è nenti di mali ntê precuncetti ’n generali. Lu 99% dî nostri canuscenzi su’ ’n realtà precuncetti. Puru lu cuncettu ca Marilyn Monroe sia sessualmenti appetibbili è nu precuncettu. ’N realtà è morta, atterrata e dicumposta e accussì tutt’àutru ca sessualmenti riutilizzabbili. Puru lu cuncettu ca fussi sessualmenti appetibbili quannu era viva è nu precuncettu. Avemu giustu vistu quarchi sò truccatissima immagini bidimensiunali ’n muvimentu, senza mancu nn’intisu la vuci (doppiata). Pi chiddu ca ni sapemu nuiautri fitiva, e lu sò sciatu putissi evocari l’impressioni di nu distillatu di causitti fraciti. Pi chiddu ca ni sapemu tutti li sò foto e tutti li futogrammi di tutti li sò film su’ abbilmenti rituccati pi ni la fari pariri arrapanti. Nun l’avemu canusciuta e spirimintata, chista è la verità, ogni opinioni ca avemu di chiddu ca idda fussi è nu precuncettu.
Si unu propriu nun sapi chi fari, si po’ assittari a ’na scrivania o ’n àutru pizzu e elencari supra nu fogghiu di carta tutti li sò precuncetti ca ci vèninu ’n menti, cioè tutti li cosi ca pensa di sapiri puru nun avennu mai avutu occasioni di li virificari, spirimintari, nni fari espirienza ’n prima pirsuna. Nun aju idea a chi po’ serviri lu fari, ma si a quarchidunu ci veni daveru la vogghia di lu fari, iddu/idda sapirà chi ci sirvirà.
Si allura li precuncetti nun su’ nenti di mali, a chi servi sapiri chi su’? E pirchì ni stamu parrannu?
Embe’, tantu pi accuminzari pi restituìri la dignità persa ô cuncettu di precuncettu, incurpevuli vìttima di sé stissu, cioè di nu precuncettu.
E tiramu ora ’n ballu n’àutru vòcabbulu vìttima di n’atroci precuncettu: "Discriminazione"!
Ni hannu ’nsignatu ca discriminari è mali. Unu si dici sulidali cî accussì ditti "vìttimi dâ discriminazioni". Si parra ntê tiligiurnali di "gravi fatti di discriminazioni". La parola "discriminazioni" è spissu assuciata a "’ntulliranza", comu si significassiru quarchi cosa di simìli.
Lu dizziunariu Gabrielli dici: "DISCRIMINAZIONI: L’attu e l’effettu dû discriminari, distinzioni, diffirenza."
E ancora: "DISCRIMINARI: Fari diffirenza o distingìri tra pirsuni e cosi; diffirinziari, distingìri."
Nenti di nigativu è cuntinutu ’n stu vòcabbulu. Ca la discriminazioni sia quarchi cosa di nigativu ’n sé, è nu precuncettu. Cu’ sia pensa ca "discriminari" sia male, ha aduttatu stu precuncettu, e di chistu veni, ’n virtù dâ definizioni dû Gabrielli di "precuncettu", ca sta pirsuna nun ha mai canusciutu, cunsidiratu, spirimintatu, lu reali significatu dâ parola "discriminari".
E discriminari, cioè distingìri, ricanusciri diffirenzi, è ’mmeci essenziali ntâ vita di cu’ sia. E è impurtanti ’mparari a discriminari cuscientimenti, lucidamenti, suprattuttu riguardu ê precuncetti, cioè chidda gran massa di cunvinzioni ca nun su’ fruttu di l’espirienza, dâ propria spirimintazioni, di ’na canuscenza approffunnuta, dî nicissarii virifichi. Ci voli pigghiari cuscienza dî sò precuncetti e tra iddi discriminari, spartennu li precuncetti útili di chiddi dannusi, chiddi sinsati di chiddi dissinnati. È útili e sinsatu aviri lu precuncettu ca l’Australia esisti, puru si nun ci si è mai statu, pirchì accussì si po’ eventualmenti pigghiari ’n cunsidirazioni l’opportunità di ci jiri ’n vacanza. È dannusu e dissinnatu aviri lu precuncettu ca li niri su’ ’na razza infiriuri, pirchì unu si crea nimici ca nimici sinnò nun sarrìanu, e s’incintiva e liggittima ô stissu tempu àutri individui a sviluppari lu stissu precuncettu versu di nuiautri.
’N sìntisi, la via dâ saggizza è chidda di ’mparari a discriminari tra li sò precuncetti, e non ’n basi ê sò precuncetti.
Tuttu stu purpittuni vuliva introduciri quarchi divagazioni supra lu diffusu precuncettu dâ morti. Ni parriràmu, caro Maurizio Costanzo Show, ntâ lettera ca veni.
Roberto Quaglia
L’òpira "Caro Maurizio Costanzo Show...", sana sana o ’n parti, pò essiri liggiuta, scarcata supra ô computer, stampata e cupiata senza lìmiti, sulu pi usu pirsunali. Tutti li testi e li illustrazioni su’ pruprità di Roberto Quaglia e nun pònnu essiri adupirati sani sani o ’n parti senza autorizzazioni. Lu prugettu gràficu e li cumpunenti gràfichi di sti pàggini su’ pruprità riservata di Roberto Quaglia. L’òpira "Caro Maurizio Costanzo Show...", sana sana o ’n parti, nun pò essiri missa ’n vènnita a nuddu tìtulu senza privia autorizzazioni.
© 1994-2000 Roberto Quaglia.
|