"Caro Maurizio Costanzo
Show..." è lu primu travagghiu litirariu Uno e Trino
effittuatu ’n Italia. "Unu", pirchì ju l’aju fattu ’na vota sula. "Trinu", pirchì iddu teni ô stissu tempu tri formi principali, o identità:
- È ’na successioni di 50 + 1 lettiri mannati pi via postali, una pi una, cutidianamenti, ’n busta cartacea cu regulari francubbullu, ô Maurizio Costanzo Show .
- È a tutti li effetti nu libbru ntâ cunfizioni e ntô significatu tradiziunali dû tèrmini, nu beddu libbru di ben 62.400 paroli.
- È n’ammassu di elettruni ben impiantatu supra Internet, indefinitamenti a dispusizioni di cu’ sia ntô munnu voli lèggirisi li lettiri o lu libbru ca iddu ugualmenti è.
Pirchì aju dicisu di mèttiri supra Internet a dispusizioni di tutti stu libbru miu?
Aju li mei ottimi ragghiuni, la prima di li quali è ca nun ci su’ ragghiuni vàlidi pî quali avissi a evitari di lu fari. Assai scritturi e edituri crèdinu, a parer miu senza fundamentu, ca mèttiri nu libbru propriu supra Internet cumporta cchiù perìculi ca vantaggi. La tutela dî diritti d’auturi, la paranoia di subìri plagi, e suprattuttu lu timuri ca nuddu accattassi ’n libbraria nu libbru ca po’ truvari gratis supra Internet.
Ju pensu ca tutti sti motivi sianu cumplitamenti senza fundamentu. Si tratta di cridenzi ca nun hannu nudda ragghiuni di esistiri e ca prestu vinirannu scupati via, comu prima o po’ succedi a tutti li tabù ca hannu persu lu sensu. Precuncetti obsoleti ca nun durirannu a longu, puru pirchì ju intennu sfatarli immediatamenti. La cummirciabbilità di nu libbru nun veni defatti pi nenti intaccata dâ sò missa "online" supra Internet. A cu’ sia nu libbru interessa, pocu servi avirlu ntô propriu computer unni la littura ha di passari pû monitor, la quali cosa ti ruvina l’occhi oltri a essiri ’na faccenna scumudissima.
Nu libbru ca piaci s’u voli pussèdiri fisicamenti, pi s’u putiri sfugghiari cu còmmudu ’n purtruna, a lettu, ’n autobbus o supra â spiaggia. Nu libbru pigghiatu di Internet, qualora nun s’u intenni lèggiri supra ô monitor (ruvinannusi l’occhi), s’u putissi stampari cu ’na stampanti laser. È certamenti ’na suluzioni vàlida (e addirittura preziusa) pî casi ’n cui stu libbru nun esisti ’n libbraria (e allura l’auturi di sicuru nun perdi nudda vènnita). Stamparisillu ’n casa addiventa ’mmeci ’na faccenna piuttostu sciocca e antiecunòmica si lu libbru ’n oggettu è cummircializzatu ’n libbraria. Cu chiddu ca costa l’inchiostru di ’na stampanti laser, jirisi a accattari lu libbru ’n negoziu o ’n edìcula nun costa cchiù ca stamparisillu ’n casa, e â fini ti resta ’n manu e ’n bibbliuteca nu libbru ’mmeci di nu mucchiu di fugghiazzi sparzi.
Superatu lu locu cumuni ca di nu libbru ’n cummerciu s’abbàssanu li vènniti si iddu è integralmenti presenti puru supra Internet, videmu li vantaggi ca sta nova faccenna cumporta:
Di oggi e pi tuttu lu futuru immaginabbili, Internet furnisci a cu’ sia la possibbilità di dari prima ’na ucchiata ô libbru ca si intenni accattari, pi vidiri si piaci. Quanti voti fina a ora avemu defatti accattatu a scatula chiusa nu libbru ca po’ s’è rivelatu nu "pacco"? La missa ’n linia supra Internet penalizzirà sulamenti - giustamenti - la vènnita dî libbra brutti, prumuvennu chidda dî libbra beddi.
Lu gradimentu dî cibbirnauti sarà ’n cchiù lu paràmetru imprescindibbili pi capiri si nu libbru interessa ê litturi e ’n quali misura, prima di stabbilìrni publicazioni supra â carta e relativa tiratura. Quanti voti oggi li edituri sbagghianu clamurusamenti tiratura dî sò volumi, supravalutannu o suttavalutannu nu tìtulu o l’àutru? ’N futuru (o megghiu, a partiri di ora), l’editoria "online" favurirà lu travagghiu di silizioni dî edituri. Chistu ’n cchiù cumpurtirà lu superamentu di l’udiernu, rituali, pustulanti e umilianti pellegrinaggiu di li aspiranti auturi â corti dî granni edituri ca comunqui ntô 99% dî casi mai liggirannu li sò manuscritti. Sarannu defatti li edituri a aviri tuttu l’interessi di circari supra Internet li libbra online ca àbbianu riscossu ntô cibbirspaziu nu tali successu di rènniri cu certezza cunvinienti e rimunirativa puru la sò publicazioni supra â carta e ’n libbraria.
Inoltri, la publicazioni di nu libbru supra Internet po’ già ’n sé cumpurtari ritorni ecunòmici. Vigi già pû software la fòrmula dû "shareware". Idda po’ applicarisi puru â littiratura online. Lu pùbblicu ca leggi è ’n bona parti cumpostu di pirsuni onurabbili, mediamenti ’n gradu di rispittari ’na ètica cundivisa. A stu argumentu, a cui ora aju ccà sulu accinnatu, è cuncretamenti dedicata la pròssima pàggina.
Si nfini pi casu pinsassivu di essiri finuti supra sti pàggini pi sbagghiu, essennuvi ’n partenza pruponuti di circari a quarchidunu àutru o quarchicos’àutru, nun v’angustiati troppu. L’erruri è la quintissenza di l’evuluzioni, la chiavi di volta di ogni prugressu. Circari è impurtanti, ma qualsiasi individuu di mezza saggizza sapi ca â fini si trova sempri quarchi cosa di inaspittatu ca di sòlitu interessa cchiù di quantu si stava circannu. Comu dici Gigi Picetti,
"Cu’ cerca trova quarchicos’àutru".
Chistu è particularmenti veru supra Internet, ca nun a casu è n’ambienti a rapidissima evuluzioni. ’N cchiù, cu’ sia vuiautri stavavu eventualmenti circannu, ccà l’avìti idealmenti truvatu. Nun è fòrsi lu Maurizio Costanzo Show lu veru e ùnicu Totem dû Villaggiu Talianu? Nun è lu Maurizio Costanzo Show lu cuntinituri ideali dî miti muderni ê quali tutti li jorna ’n nu modu o ntô àutru ni rifiremu, tantu ca ni l’jamu a circari puru supra Internet?
Pi dilla â Negroponte, ogni jornu ca passa l’esistenza digitali di ognunu di nuiautri addiventa cchiù effettiva e furiera di effetti dâ nostra esistenza materiali.
Roberto Quaglia, 20 Aprili 1997