
 |
GIGI PICETTI
Caro Maurizio Costanzo Show,
cunfessu ca canusciu a Gigi Picetti. Natu ntô 1939, Gigi Picetti havi ntâ istanti ’n cui scrivu 55 anni, e è n’individuu ùnicu ’n Italia. Prima di tuttu è nu geniu-picciriddu, e comu è sempri successu â cchiù parti dî geni-picciriddi, pochi pirsuni su’ arrivati a lu capiri ntê sò ìtimi piculiarità , e tra d’iddi nudda pirsuna nurmali.
Gigi Picetti è cèlibbi («Nun aju mai cummisu nu matrimoniu»), pòviru di dinari ma ricchissimu di giuvani graziusi picciotti ca à manu a girari attornu a iddu («Nun sugnu ju a aviri successu cî giuvani, su’ li giuvani a aviri successu cu mia»), e ntâ cui òrbita è quarchi vota custrittu a trasiri («Cu’ jaci accunsenti»), s’è sempri tinutu a la larga dî travagghi tediusi e ripetitivi («Mi spezzu ma nun m’impiegu»), e di vari dicenni è nu vulcanu ’n perenni eruzioni di idei, aforismi e battuti uriginali, ca nun truvirà iti ddà unni li furmìculi s’incà zzanu nè ’n nuddu à utru pizzu dû munnu supra la carta stampata. Quarchidunu obbietta ca nun po’ essiri sublimi auturi di aforismi chiddu di cui aforismi mai nuddu si degnau di arricògghiri ntê libbra apposta? A chisti rispunnu di supra cu nu pirtinenti aforisma di Gigi Picetti: «Nun tutti li aforismi finìscinu ntê libbra.»
Gigi Picetti esisti ’ntinsamenti, istanti doppu istanti, cu vasta cuscienza dû mumentu ca sinnò fui.
Nascìu mortu, luntanu di ogni spitali. Lu mìdicu diagnusticau ca nun c’era spiranza. Mutu suggirimentu: "Jittatilu puru." La ignuranti fimmina ca assistiva matri e dutturi nun si ni stetti a sta sentenza. Maletrattau lu cadà viru di Gigi Picetti fina a quannu iddu risuscitau. Gigi Picetti avia accuminzatu a stupiri.
SÃ utu spaziotempurali!
Ntô 1970 Gigi Picetti spasseggia pâ città cu nu grossu registraturi a tracolla e nu paru di vuluminusi cuffii ’n testa, ascutannu jazz, e li passanti lu tà lianu comu fussi pazzu; ha precorsu li tempi ’mmintannu pi iddu lu walk-man vint’anni prima dî giappunisi.
SÃ utu spaziotempurali!
Ntô 1977 Gigi Picetti gira pi Roma e ’nfilannusi ntê salotti si mêscica cu Zavattini, Moravia, Ruggero Orlando, Nicolini, Reim e Di Nola.
SÃ utu spaziotempurali!
Ntô 1975 duranti lu sò perìudu parigginu, Gigi Picetti acchiappa ’n extremis li ùltimi à ttimi di vita di essiri umani scegghiuti tra li cchiù significativi dû nostru sèculu: Jean Paul Sartre, Simone de Bovoir, Joris Yven, Michel Foucault.
SÃ utu spaziotempurali!
Ntô 1991, ô primu di Abbrili, Gigi Picetti ’mmenta pi jocu a Gènova nu partitu pulìticu e lu chiama PCS (PARTITO CENTRO STORICO, e puru crasi uttimali tra PCI e PDS). È nu successu! Prima pà ggina dû "Il Secolo XIX". Artìculi a ripitizioni supra tutti li quotidiani appressu. Migghiara di tilifunati di genti ca si voli iscrìviri. Artìculu a piena pà ggina supra "La Repubblica". Gigi Picetti si godi sta sò òpira d’arti muderna fina a quannu - di veru artista - si ni disinteressa cu scioltizza pi si didicari a ’na criatura appressu.
SÃ utu spaziotempurali!
Ancora nicareddu, 1950, scarabbocchia supra nu fogghiu a quatrettini lu prufilu di ’na mà china monovolume a forma di bomba dimizzata. È la Twingo, 35 anni prima.
SÃ utu spaziotempurali!
Ntô 1973 S’imbatti ’n Dario Fo e ci tocca a fari pi tri anni l’atturi pi iddu.
SÃ utu spaziotempurali!
Ntô 1983, pi si riparari di ’na chioppita ’mpruvisa duranti nu giru a Milano, s’intrùfola ’nsemi cû suttascrittu ’n nu palazzu a casu unni si stava facennu lu cunvegnu naziunali dî futògrafi artijani. Unu doppu l’à utru li futògrafi candidati â prisidenza dâ categuria s’avvicènninu supra lu pùlpitu, pocu esprimennu ntâ littura dî sò nuiusi discursi. Gigi Picetti si scrivi a parrari, improvvisa cu travolgenti oratoria scatinannu cunsensu, e quannu l’hannu quasi elettu prisidenti dî futògrafi taliani ha ntramenti finutu di chiòviri e allura ni ni jamu, accussì, semplicimenti.
SÃ utu spaziotempurali!
Ntô 1976 decidi di chiamari Teatro dell’Archivolto nu pizzu strappatu a l’entrupìa, e ddà pruponi, pâ prima vota ’n città , la prisenza di nu scanusciutu Benigni, e li films di nu certu Fassbinder.
Oscar Wilde, libbiratu dî sò dui difetti principali - nun canusciri lu talianu e essiri già mortu - certamenti si livassi lu cilindru davanti a Gigi Picetti.
Roberto Quaglia
L’òpira "Caro Maurizio Costanzo Show...", sana sana o ’n parti, pò essiri liggiuta, scarcata supra ô computer, stampata e cupiata senza lìmiti, sulu pi usu pirsunali. Tutti li testi e li illustrazioni su’ pruprità di Roberto Quaglia e nun pònnu essiri adupirati sani sani o ’n parti senza autorizzazioni. Lu prugettu grà ficu e li cumpunenti grà fichi di sti pà ggini su’ pruprità riservata di Roberto Quaglia. L’òpira "Caro Maurizio Costanzo Show...", sana sana o ’n parti, nun pò essiri missa ’n vènnita a nuddu tìtulu senza privia autorizzazioni.
© 1994-2000 Roberto Quaglia.
|