‹ Indiç dal sît · Pagjine dal museu · 🌐 Lingua / Language

SATIRA
CE ROBE ISAL?



Satire S.r.l.
Al è il truc. E al è l'ingjan.

Ebén sì! E je stade une epoche che o ai crodût te satire. Al è chi che al crôt a Pai Nadâl, al è chi che al crôt intune divinitât o intune part politiche, chi che al crôt te justizie o intun cantautôr. Jo o crodevi te satire. Lu sai, lu amet, o jeri ingjenui, ma cui no lu isal stât almancul par un pôc?

La satire in sè e je robe buine, come tantis ideis e ideologjiis astratis. Ma il mont dal Umorisim Reâl al è dispès il contrari di ce che al semee, come che un biel dì inevitabilmentri o ai scuviert.


Il principi al jere il Male...
...e us al dimostri.
Il Male

In principi al jere il Male, contrariamentri a ce che e sisten la Biblie. Il Male al è stât un setemanâl satiric publicât tai agns setante dal secul passât. Al è stât l'unic periodic satiric talian in grât pardabon di dissacrâ e cjolî in gîr costums e discostumâts de sô epoche. Chest al è un dât storic ogjetîf. La prove? Par podê esisti, Il Male al veve il so diretôr responsabil stabilmentri residint in preson. E a ogni jessude dal setemanâl la sô pene si slungjave. Dome cussì Il Male al jere in grât di esercitâ la sô libertât di opinion e di stampe. Une robe e je serte: cualchidun di chescj siôrs al veve lis balis.

Dîs agns dopo...
...il nuie.

Po' Il Male al finì lis publicazions. Agns dopo, mi cjatai a lei un tabloid verduçin che cualchidun si ricordarà: Cuore. Al inizi suplement di l'Unità, al deventà ben prest une testade indipendente. Almancul in aparence. Par un pôc mi divertî, ancje se evidentementri al veve ben pôc dal spirt dissacrant di Il Male. Po' al sucedè alc che mi fasè rinsavî definitivamentri.

Nassite e muart di Crepacuore
Periodic efimar di satire istantanie
GALEOTE E FO LA GJITE

E coreve l'an 1991 e al jere di Lui. O vevi let sul setemanâl Cuore che une sedizente "Fieste de la Satire" si sarès svolzude di lì a pôc intune citadine de Emilie, organizade propit di Cuore. In chel timp no vevi ancjemò pierdût dute la mê fede te satire, duncje o pensai un pôc incunsultamentri - e une vore misticamentri - che l'avigniment al podès risultâ di gno interès.

Cussì, un cert dopomisdì di lui '91 o fasei un salt a cjase dal gno amì Gigi Picetti e i proponei di fâ un salt a la fieste de la satire. Ingolosît ancje lui di cheste idee astrate, si unì a me, o partirin subit di Genova e pocjis oris dopo o rivarin di sere a Montecchio, la citadine de Emilie dulà che la fieste si svolzeve.

Cuntun oror imediât o scuvierzarin subit che la tant decantade fieste de la satire in sintesi altri no jere che un banalissim Festival dell'Unità. In chei stes dîs al jere un festival de unitât ancje a Genova, e si sintivin duncje pluitost sempliots a vê fat trê oris di machine par lâ a une fiere identiche a chê che o vevin sot cjase.

Angosâts, o cirìn a diestre e a çampe un pôc di satire o alc dal gjenar, ma dut ce che o cjatarin al fo dome une sorte di anfiteatri strapien dulà che miârs di personis come pioris a scoltavin une sorte di talkshow che si consumave sul parc. Insome, al jere come cjalâ il Maurizio Costanzo Show dome che i ospits a jerin i varis Michele Serra, Paolo Hendel, Fabio Fazio e compagnie biele che a cjacaravin tra di lôr cence savê ben ce dî, come in gjenar al sucêt in cualsisei talk show.

Ancje no capint ben parcè che o jerin lâts là, Gigi Picetti e jo di une robe o jerin dut câs sigûrs: no nus impuartave nuie di scoltâ int intente a fevelâ tra di lôr par dîsi robis mancul interessantis di chês che nô o podevin dîsi tra di nô. E la masse di pioris in mute adorazion sui spalts dal anfiteatri e jere te lôr mute passivitât ancjemò plui disgustose de presuntuose int sul parc. Se o capîs parcè, ben, senò amen.

Masse tart par tornâ a Genova, o vin dovût negâ te bire la delusion di stâ là e dopo jessi jentrâts a sparlâ un pôc intun videobox infin si ritirarin a durmî te tende che si vevin puartât.

SENZACUORE

La buinore dopo, une rapide perlustrazion de "fieste" nus metè denant a une dramatiche alternative: noiâsi a muart dut il dì o tornâ a Genova cu lis pivis tal sac. Une sorte di alternative dal diaul. La "fieste" e jere un mortori indescrivibil (in efiets no'nd è propit nuie di descrivi), ma tornâ subit a Genova no nus entusiasmave. O deciderin alore di rinviâ di cualchi ore il ritorni, cu la intenzion di fâ alc che nus divertìs almancul un pôc tes pocjis oris che o varessin ancjemò passât a Montecchio.

O vevin notât che la zone, notoriamentri infestade di sinsars, e jere invezit straordenariamentri prive. Cualchidun nus splegà che chel an al jere stade une buine disinfestazion. O cjaparin l'element a spont e o deciderin di fâ la robe plui improbabil che cualchidun al podès mai fâ: o improvisarin une racuelte di firmis cuintri il biec stermini dai sinsars. Parcè lu faserin? Beh, ce altri o podevin mai fâ?

SENZACUORE

Al nassè cussì SENZACUORE.
Senzacuore al jere un cartel di carton (un metri e mieç par un metri), sul cuâl Gigi Picetti e jo o vevin improvisât lis primis stupidadis che nus jerin vignudis in ment. Intun mût che no mi ricuardi, o rivarin po' a stampâ e fotocopiâ un congru numar di fintis modui pe racuelte des firmis. Armâts di dut chest, o zirarin duncje pe presumude "fieste de la satire" berlant come se pardabon nus impuartàs alc de sorte dai sinsars. Incredibil a dîlu, nus cjaparin ducj sul seri. Manifestant viertementri il lôr odi pai sinsars, la int si rifudave di firmâ. A la cussì clamade fieste de la satire, nissun al jere in grât di ricognossi come tâl une trovade satiriche cretine come la nestre.

Intant al jere za misdì, e nus capità di imbatisi intune taulade cun ducj i VIP de fieste. I varis Michele Serra, Fabio Fazio, ecc. Pal nestri stupôr, ancje chescj no derin segn di capî ce che al stave esatementri sucedint denant di lôr. Mi ricuardi Fabio Fazio dî "Al è inutil. Tant nol covente a nuie." No ai mai capît a ce che si riferive.

Dopo un pôc o vin vût avonde. Stâ là nol veve nissun sens. O dismontarin la tende, o montarin in machine e si tornarin a Genova.

CREPACUORE

Dut câs, o jerin indignâts. Ancje vint simpri savût che Cuore nol veve nuie a ce fâ cun Il Male, o crodevin che un pôc di inteligjence e zirâs ancje là. Dopodut, puedial forsit esisti satire cence inteligjence? No, nol pues. Ma il pont nol è chest. La essence dal probleme e jere in efiets une altre, e la domande juste di fâsi e veve di jessi:
"Isal Cuore un gjornâl pardabon satiric?"

CREPACUORE CREPACUORE - retro di copertina

O deciderin duncje di investî un pâr di dopomisdìs par dâ vite a Crepacuore. Nissun al veve mai fat la satire de la satire, e a chê epoche e in chei dîs a nô nus parè la robe plui juste di fâ. O, se no altri, la mancul noiose.

Al jere il 1991, e di pôc lis stampantis laser a jerin deventadis economicamentri acessibilis a ducj. Gigi Picetti e jo si meterin di buine lene e dopo doi dopomisdìs o vignirin fûr cuntun fuei A3 stampât denant/daûr cun chê che e jere la nestre rispueste a la delusion Cuore. Lu fotocopiarin in centenâr di copiis.

Cualchi dì dopo o tornai a la cussì clamade "fieste de la satire" di Cuore e o tapezai dapardut cun Crepacuore. Incredibil, ma vêr, i organizadôrs (sedizents alfîrs de satire) si'nt resintirin no pôc. Un di lôr in particolâr si mostrà ofindût une vore pal fat che o vevin paragonât Cuore a la in chê volte in voghe trasmission di varietât televisive Creme Caramel (une porcarie cun Pippo Franco se no mi ricuardi mâl). Sbeât o replicai ingjenuamentri che o vevin fat de satire. Lui no'l parè capî di ce che jo o fevelavi. Al jere masse.


Tempi Supplementari
De serie: di une robe e nas chê altre

Di gnûf a Genova, mi spietavi almancul che tai numars sucessîfs dal setemanâl Cuore, tai amplis spazis dedicâts a la celebrazion de lôr "fieste de la satire" al comparìs cualchi menzion dai happening di me là atuâts cun Gigi Picetti. O jeri zovin e ingjenui, e o stentavi ancjemò a convincimi che i sedizents profesioniscj de satire no vessin par nuie sens dal umorisim, almancul par ce che al inten la autoironie. Dut câs, oramai i fats a fevelavin clâr, e il gno disapont par jessimi lassât imbroiâ dai lôr travistiments al montave inarestabilmentri. In peraulis puars, o jeri simpri plui inrabiât.

Tempi Supplementari

Reson pe cuâl mi metei in contat cun Vincenzo Sparagna, za fondadôr di Il Male, Frigidaire, e altris pregevoi iniziativis sul fîl de folie. Si capirin subit. Lui al jere par dâ a lis stampis un gnûf periodic, Tempi Supplementari, e o deciderin di inserîi un suplement satiric clamât Crepacuore, propit come une volte l'Unità al veve vût un insert clamât Cuore.
E cussì, ai prins di Novembar 1991, il prin numar di Tempi Supplementari al jentrà tes ediculis. E il so suplement satiric si clamave Crepacuore.

CREPACUORE pagina 1 CREPACUORE pagina 2
CREPACUORE pagina 3 CREPACUORE pagina 4

Chês che o viodês parsore a son lis cuatri pagjinis dal prin numar di Crepacuore. La impostazion e i tescj a son ducj miei e di Picetti, cualchi vignete ancje intant che altris a son di Scozzari e Giuliano. Par cualchi dissen nus dè une man ancje Laura Bagliani.

CREPACUORE numero 2

Ve chi la prime facjade dal secont numar di Crepacuore. Cu la brute vignete di Occhetto tal centri de pagjine no'nd jentrin dut câs nuie. E je stade inseride cence che lu savessin.

Chi sot, invezit, une vignete nestre cu la cuâl o jentrin.

Chi in bande, DONALD FUCK, une creazion nestre che dut câs no veve mai il svilup che e varès meretât. Realizade adun cuntun amì dissegnadôr, no veve po' sêt in virtût dal fat che Crepacuore si fermà dopo il secont numar.

Parcè no continuarin? No mi ricuardi plui. Probabilmentri parcè che no si vuadagnave bêz. E cualchi altre reson minôr.

Donald Fuck

Se us plasin lis imagjinis su cheste pagjine o podês fâ clic parsore, ingrandîlis e salvâlis sul vuestri computer. O podês ancje stampâlis e picâlis te vuestre cjamarute, se us fâs plasê. Insome, fasêtnt un pôc ce che us par. Uniche racomandazion: se lis doprais sul vuestri sît, METÊT PAR PLASÊ UN LEAM AL GNO SÎT. Se o volês meti un leam ancje cence imagjin, o sês benvignûts distès.

Dut chest no us baste? O sês duncje pronts a afrontâ une campagne eletorâl surealiste.

COPERTINE | INDIÇ | BIOGRAFIA | I MÊ SCRITS | FANTASCIENZA | IMAGJINIS | | RASSEGNA STAMPA | LIBRARIE | POSTER | POLITICA | SATIRA | GUSTS | AMÎS | VARIA UMANITÀ | CONTRIBUÌS A LA VITE DI ROBERTO | CONTATS | LINKS |

Photo of Roberto Quaglia Photo of Roberto Quaglia

Se o volês contatâ chest mutant
che cul timp e cambie la sô muse,
o savês cemût fâ.

Se no lu savês, FASÊT CLIC CHI

Se propit no rivais, lait a fâsi benedî

Ultime modifiche, 23 Otubar 2003

© 1995-2006 by Roberto Quaglia