|
EUROCON 1994 la Timisoara
Marturia lui Roberto Quaglia
EUROCON 1994 la Timisoara Marturia lui Roberto Quaglia In perioada
26 - 29 mai, 1994 la Timisoara a avut loc conventia Europeana anuala
de science fiction - Eurocon. Am putea spune din start ca ceea ce
s-a intamplat a fost ceva iesit din comun. Oaspetti de onoare ai
conventiei au fost John Brunner, Herbert Franke, Joe Haldeman, Moebius,
Norman Spinrad, Peter Cuczka. Oaspetii speciali fiind Jack Cohen,
Jonathan Cowie, Gay Haldeman, Bridget Wilkinson, Lee Wood si subsemnatul,
momit, ca si ceilalti, de promisiunile organizatorilor de a rambursa
toate cheltuielile.
Din inaltul rang spiritul al invitatilor straini intuim deja ca
nu este vorba de o editie saraca a Euroconului.
Au fost invitati din Austria, Bulgaria, Anglia, Finlanda, Franta,
Olanda, Ungaria, Irlanda, Elvetia, Turcia, Ucraina, U.S.A. eu impreuna
cu prietenul si asistentul meu Max Morando am fost singurii italieni
prezenti.
De remarcat absenta cehilor, slovacilor, polonezilor si germanilor,
care in trecut erau in fiecare an prezenti in numar mare la Eurocon.
Sa fi fost doar o intamplare sau un mic act de snobism din partea
românilor?
Eurocon '94 a fost o exceptionala conventie din multe puncte de
vedere. In discursul sau final din seara galei, Norman Spinrad a
spus ca aceasta a fost cea mai remarcabila conventie science fiction
la care a participat. Nu stiu daca-l cunoasteti pe Norman Spinrad,
dar ceea ce cunosc eu despre el este faptul nu este genul care sa
afirme asa ceva din politete.
Organizarea s-a dovedit a fi putin subreda uneori, dar acest lucru
a fost compensat de o mare capacitate de improvizatie. Remarcabila
a fost si grija organizatorilor de a asigura, pentru fiecare oaspete
de onoare si grup de straini, cate un asistent-translator-ghid turistic,
in persoana unei tinere si incantatoare domnisoare; o initiativa
utila care, in plus, a facut ca toti strainii sa se simta cu adevarat
bineveniti. Ospitalitatea româneasca traditionala a fost, deci,
puternic confirmata. Tema conventiei a fost "CONSTRUIREA EUROPEI",
o tema serioasa cu referire la viitorul iminent care ne priveste
in mod direct pe toti. Este, de asemenea, o tema relevanta in ceea
ce priveste idealurile science fiction, mai relevanta decat miturile
medievale din SF, niste aiureli oficial valoroase pe care multi
dintre noi trebuie sa le tolereze in diverse situatii.
Pe parcursul a trei dimineti aceasta a fost tema oficiala pe marginea
careia s-a discutat intr-o mare si - cel putin la inceput - arhiplina
sala a Teatrului National Opera Româna, iar nivelul intelectual
al invitatilor a facut intotdeauna loc unor discutii aprinse si
interesante, crutate, de data aceasta, de marea entropie a acelor
vorbitori comuni care la un moment dat nu mai stiu ce sa spuna.
Participarea românilor la conventie a crescut, dupa parerea mea,
la cateva sute (nu cunosc cifrele oficiale), in principal, foarte
multi tineri.
Extraordinara, din punctul nostru de vedere, a fost participarea
mass mediei române la conferinta. La ordinul cameramanului,avand
ziaristii pregatiti (sau invers), se luau instantanee si interviuri
pentru a fi publicate in toata tara.
Exista un motiv foarte important care sta la baza acastei atentii
deosebite. In România, SF-ul este mai popular decat in aproape toate
celelalte tari din Europa, sau poate chiar din intreaga lume. Radioul
si televiziunea realizeaza emisiuni saptamanale despre lumea SF-ului
si, tratând subiectul cu competenta necesara, se promoveaza difuzarea
acestora cu o mare selectivitate. Cel mai mare merit ar trebui atribuit
lui Alexandru Mironov, ministrul statului român si un mare sustinator
al raspandirii si dezvoltarii SF-ului in România. El insusi, impreuna
cu Mihaela Badescu, realizeaza, in fiecare duminica dupa-amiaza,
o emisiune SF la televiziuna nationala.
Onorurile casei au fost facute de Mircea Oprita, scriitor, editor,
presedinte al ARSFAN (Asociatia româna de SF), nemaivorbind de faptul
ca este o persoana extrem de gentila (si vorbeste si o italiana
eleganta)
In afara de cei deja amintiti -Mironov si Badescu- au fost prezente
numeroase alte personalitati precum: Jon Hobana, Romulous Barbulescu,
George Anania, Florin Munteanu, Stefan Ghidoveanu, Silviu Genescu,
Valentin Nicolau, Tudor E. Besuan, Cornel Secu, Mihai Gramescu,
Mihaela Muraru-Mândrea. Locul de intalnire al conventiei a fost
prestigiosul Teatru National, asezat chiar in piata centrala a orasului.
Acolo in fata, chiar in mijlocul marii pieti pietonale, a fost amenajata
o scena pentru o lunga transmisie in direct de la conventie pentru
Televiziunea Nationala româna. Sambata seara, in ambianta Euroconului
a avut loc o prezentare remarcabila a "Laser Theatre", un concert
de muzica electronica cu lumini de laser si cu focuri de artificii.
Vreo cateva zeci de mii de persoane au asistat la spectacol. (s-a
mai vazut vreodata asa ceva la vreuna din conventiile Eurocon?)
Euroconul a oferit hrana spirituala chiar si celor mai exigente
minti. Omul de stiinta român Florin Munteanu a tinut o stralucita
conferinta despre diferenta dintre intuitie si imaginatie. Omul
de stiinta britanic Jack Cohen s-a aventurat in jurul frontierelor
actuale ale cunoasterii in conferinta sa numita "caderea haosului".
Interesante, din punct de vedere stiintific, au fost si contributiile
lui Jonatan Cowie si Herbert Franke.
Discreta, insa nu exaltanta a fost expozitia de opre de arta având
ca tema SF-ul. Remarcabile au fost numeroasele povestiri ale lui
Moebius.
Tony Chester a realizat o amuzana reprezentatie teatrala in care
a reusit sa-i antreneze pe Norman Spinrad, N. Lee Wood, J si Cohen
si B.
Ritualul "Mascaradei", foarte popular la conventiile anglo-saxone,
a fost interpretat de catre români cu o vitalitate si o imaginatie
care au reusit sa reduca la zero profunda mea aversiune instinctiva
fata de acest fel de trivialitate. Lipsiti de banii care le-ar fi
ingaduit sa se imbrace in mod traditional, ei au compensat aceasta
lipsa in planul imaginatiei, dând nastere, in unele cazuri, unor
costumatii de-a dreptul nebunesti si originale. Totul a fost insufletit
de o serata dansanta tinuta la intrarea Teatrului National Opera
Româna, in care au fost antrenati Brunner, Spinrad si sotiile lor,
pe care o echipa de fetiscane inarmate cu hârtii argintii, panglici
colorate si paiete le-au trvestit pe loc.
La o petrecere bulgara bazata pe lichide si solide de o placuta
edibilitate, acestia si-au anuntat candidatura pentru a gazdui Eurocon
in 1996. Dupa aceea, Irlanda a fost propusa pentru 1997. Sa nu uitam,
totusi de Olanda, care anul trecut si-a declarat intentia de a gazdui
una din editiile viitoare. Ajutata si de lipsa concurentei, România
a luat aproape toate premiile ESFS (Asociatia Europeana a SF-ului).
Nemira a câstigat premiul pentru cea mai buna editura. JURNALUL
SF a câstigat premiul pentru cea mai buna revista, iar Cornel Secu
- pentru cel mai bun promotor.
Nu poate fi pus in cuvinte lucrul care, mai mult decât orice altceva,
a facut ca aceasta editie a Euroconului sa fie mareata. E vorba
de atmosfera care se simtea la fiecare pas, o atmosfera de entuziasm
si importanta; un profund simt al importantei, in România mai mult
decât in oricare alt loc, vointa de a infrunta viitorul cu mintea
limpede si inima plina de pasiunea optimismului. A, uitam doua lucruri
foarte importante. Primul: Erau peste tot o multime de fete extrem
de dragute si inteligente. Al doilea: am avut ocazia sa ne scufundam,
in mod repetat, intr-o dulce mare de vin capabil sa umbreasca faima
celebrului nostru Brunello di Montalcino. Si, in sfârsit, ca in
orice simfonie perfecta care se respecta, este momentul si unei
note false (lucru care nu este chiar adevarat, dar hai sa ne prefacem
ca este): la cererea mea - pe care o consider normala - ca organizatorii
sa-si tina promisiunea inclusa in invitatia oficiala, si anume decontarea
cheltuielilor de calatorie, principalul organizator, tiparindu-si
pe fata un zâmbet oficial, mi-a dat un raspuns confuz, ca si când
ar fi suferit de o amnezie temporara. Ce pacat! Insa nimeni si nimic
nu este perfect. (In aceasta privinta trebuie, totusi, sa adaug
ca in ceea ce priveste cazarea si mâncarea, promisiunea a fost pe
deplin mentinuta.)
In acord cu gândirea lui Spinrad, aceasta a fost cea mai animata
si cea mai lucida conventie la care am participat vreodata.
RQ 1994
|
